Organismul uman a fost inzestrat cu o inteligenta uimitoare in a pastra echilibrul si starea de sanatate a individului. Astfel, in momentul in care microbii patrund in interiorul corpului, organismul va declansa un lant de simptome care reprezinta efortul sau de a incerca sa se vindece singur. Va creste temperatura pentru a distruge bacteriile, dar si pentru a activa mecanismele apararii, in scopul eliberarii anticorpilor necesari vindecarii.
Astfel, administrand antitermice la valori mici ale febrei sau de rutina, fara ca aceasta sa fie macar prezenta si nelasand temperatura sa creasca, blocam procesul natural de vindecare al organismului.
In homeopatie, febra si simptomele sunt considerate de mare pret, fiind recunoscute ca metode de aparare in lupta cu boala. Astfel, aparitia unei reactii cu febra dupa prima prescriptie homeopata, mai ales la un copil cu multiple infectii respiratorii acute in antecedente tratate cu antibiotice si cortizon (dexametazona) va fi o reactie curativa a organismului, de intensitate si durata mai redusa celor anterioare. Aceasta nu trebuie supresata reluand tratamentele cu antibiotice anterioare pentru ca, organismul, de data aceasta este sub influenta remediului homeopatic si se va comporta diferit fata de episoadele infectioase anterioare, procesul infectios stingandu-se mult mai repede. Acesta este momentul cand organismul face un salt pe un nivel de sanatate si daca luam exemplul unui copil cu un istoric de infectii acute ale cailor respiratorii superioare, acesta va raci din ce in ce mai rar iar boala se va manifesta cu intensitate din ce in ce mai slaba.